Articles

Pensiunea Mariana

dg

Turism & Economie

t&e

Comuna Teliu

Comuna Teliu este situata la 45,40' grade latitudine nordica si 25,55' longitudine estica, in extremitatea sudica a depresiunii Brasovului, la contactul acesteia cu zona mai intalta a unor dealuri, continuare a Muntiilor Barsei. Aceste dealuri constituie o unitate bine individualizata numita si "Munceii Teliului". Comuna Teliu, asezata in Nord Est fata de orasul Brasov, se intinde pe o lungime de 9Km, urmand cursul vaii Teliu sper obirsie, si fiind marginite pe ambele parti de versantii delurosi, impaduriti in lungul celor 9Km, care o alcatuiesc, comuna Teliu cuprinde - Teliu Centru, Teliu Vale si Poiana Florilor, situate unul in continuarea celuilalt fara o delimitare intre ele.


Comuna are o asezare geografica favorabila, avand legaturi directe si lesnicioase atat cu orasul Brasov cat si cu comunele din jur.


Calea ferata Brasov - Intorsura Buzaului, strabate intreaga comuna, asigurant legatura dintre aceste 2 localitati. Soseaua Brasov - Intorsura Buzaului, strabate deasemenea comuna in toata lungimea sa, urmand malul drept al vaii Teliu, si asigurand astfel legatura spre Vest cu comuna Prejmer. Spre Sud-Vest se afla comuna Budila, iar spre Nord, comuna Dobarlau; legaturile cu aceste localitati se asigura prin drumurile bine intretinute.
Asezarea geografica in imediata apropiere a puternicului centru industrial Brasov, a determinat ca o mare parte din forta de munca existenta in comuna sa fie ocupata in intreprinderile Brasovului, in deosebi tineretul incadrat in scoli profesionale, tehnice.


Asezata in zona de contact a depresiunii Brasovuli cu zona muntoasa, latitudinea comunei Teliu este de peste 600m. Comuna care insoteste firul vaii teliu - spre munte este strajuit de dealuri destul de inalte pana la 1000m.


Regimul hidrologic al vaii Teliu se caracterizeaza prin 2 epoci de viituri, primavara in timpul topirii zapezilor si vara in urma ploilor mai abundente.
Comuna fiind situata pe firul vaii are nivelul panzei freatice la suprafata, la circa 3 metrii, iar in zonele mai indepartate de raul Teliu, cea mai mare adancime a panzei freatice atinge chiar si cota de 15m.
Relieful inalt face ca verile sa fie mai racoaroase cu o temperatura medie in luna Iulie de +15C. Se inregistreaza in luna Iulie si August si valori ridicate de pana la +29C.


Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 600mm.; in anii 1964,1966 valorile precipitatiilor au depasit 700mm.
Iarna precipitatiile solide sub forma de zapada, pot forma un strat cu o grosime de 50cm.

Localizarea comunei Teliu

Istoricul comunei Teliu

Localitati infratite

 

În conformitate cu prevederile strategiei de dezvoltare locală, precum și din dorința de a satisface necesitățile locale și regionale în vederea ocupării forței de muncă, Primăria Teliu, dorește să acceseze finanțări din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU).

În acest sens, Primăria Teliu caută parteneri pentru propriile proiecte, în vederea construirii Consorțiului de Parteneriat, pentru redactarea și implementarea cu succes a proiectelor inițiate.

Partenerii de proiect pot fi Autorități Publice Locale, IMM-uri, ONG-uri, precum și alte tipuri de organizații, ce pot avea un rol relevant în elaborarea și implementărea cu succes a unor astfel de proiecte.

Organizațiile interesate sunt rugate să depună în termen de 7 zile de la publicarea acestui anunț, scrisoarea de intenție pentru potențiala selectare, în vederea participării în cadrul Consorțiului de parteneriat.

Scrisoarea de intenție va cuprinde: o scurtă descriere a organizației, rolul potențial pe care Partenerul îl poate juca în cadrul proiectului, avantajul competitiv pe care Partenerul îl poate aduce Consorțiului de parteneriat, precum și alte informații considerate a fi necesare în vederea susțienerii scrisorile de intenție.

Scrisorile de intenție se vor transmite prin posță la adresa, Strada Tudor Vladimirescu nr. 4497 sau pe fax la nr 0268 518 316, nu mai târziu de data 31 iulie ( 7 zile de la data publicării pe site) , ora 10,00

Persoana de contact:HILOCHIE IOANA

Tunelul Teliu

CU TRENUL PRIN CEL MAI LUNG TUNEL DE CALE FERATA DIN ROMANIA

Inainte de a se fi nascut ideea traversarii Carpatilor prin Pasul Predeal, pe la 1862, Gheorghe Baritiu, intr-un memorial, sugera o traversare prin Pasul Buzau pentru a se ajunge, apoi, la Dunare. Din pacate, ideea nu s-a finalizat, cu toate ca interesele economico-comerciale ar fi sustinut-o. Dinspre Buzau la Nehoias s-a reusit, in anul 1909, sa se deschida o cale ferata, dar dinspre Brasov spre Nehoias abia in 1922 s-a realizat un studiu care a determinat oficialitatile sa declare aceasta legatura feroviara "de utilitate publica" si sa-i aloce un credit pentru realizare.
Iesirea in tunelul Teliu Au trebuit, insa, inca opt ani pentru ca drumul de fier sa capete viata si sa ajunga la Intorsura Buzaului, unde, de fapt, s-a si oprit. Traversarea efectiva nu s-a mai realizat niciodata, dar respectiva cale ferata, in afara de faptul ca a ajutat vital la dezvoltarea zonei de dincolo de Harman, s-a inscris printre cele mai pitoresti de pe reteaua CFR.
Linia despre care scriem se desprinde din calea ferata care leaga Brasovul de Deda, la iesire din statia Harman, si face un scurt urcus pe valea Tarlungului, un afluent al Oltului, si apoi pe valea paraului Teliu, dupa care, cu o portiune dreapta si fara curbe, ajunge la Budila, o localitate apropiata de vestitele izvoare de apa minerala de la Zizin.
Dupa Budila, traseul urca din nou, serpuind printre dealuri si facandu-si loc chiar prin inima unor culmi ce coboara din masivele inconjuratoare, adica prin tuneluri Columbelul, Morii si Teliu. Acesta din urma, prin lungimea sa de 4.369 m, este considerat cel mai lung de pe intreaga retea feroviara romaneasca. La iesirea din tunel se intra in Statia Intorsura Buzaului, statie terminus pentru linia Brasov–Intorsura Buzaului, in lungime totala de 37 km. Revenind la tunelul Teliu trebuie sa mai facem unele precizari care sa ilustreze caracterul sau aparte si importanta deosebita ce i s-a acordat la acea vreme: construit de o firma germana (Julius Berger) in decurs de cinci ani (1924-1929), tunelul a fost realizat pentru cale dubla si electrificata (!), solutie mai mult decat de avangarda pentru anii respectivi, linia nefiind electrificata.
Declivitatea maxima pe aceasta linie este de 12‰, iar curba cea mai mica are raza de 360 m, traseul insumand 348 de poduri si podete. Aceste precizari tehnice se doresc sa fie ilustratoare a caracterului si aspectului turistic al liniei, peisajul inconjurator fiind de-a dreptul atragator chiar de la primii kilometri parcursi. Tara Barsei si apoi Depresiunea Brasovului inspira liniste si imbie la drumetie!Un tren de epoca prin valea si viaductul Teliu
Imediat dupa plecarea trenului din Statia Budila, peisajul capata o infatisare "carpatica", crestele masivilor Ciucasului si Siriului profilandu-se pe partea dreapta a caii. Dupa ce traversam mai multe vai si doua culmi care bareaza calea, ni se deschide o vale larga, plina de vegetatie, ba chiar impadurita: este valea Teliului, peste care trecem, la o inaltime de 20 m, pe un viaduct in curba si lung de aproape 150 m. Imediat trenul intra in cel de al treilea si ultimul, dar si cel mai lung, tunel de pe traseu, ce poarta, ca si viaductul, acelasi nume cu valea care il precede, adica Teliu.
Intorsura Buzaului este o asezare cu profunde radacini in istorie, oamenii de pe aici, deosebit de harnici, muncind fie in exploatarile forestiere sau in prelucrarea lemnului, fie in zona industriala a Brasovului, fapt care face ca, in continuare, zilnic sa parcurga cei 37 km dintre Brasov si Intorsura Buzaului trei perechi de trenuri pentru a asigura si naveta localnicilor.
In incheiere sa mai subliniem ca la 25 iunie 1931, cand se inaugura linia de cale ferata prezentata, dupa ce lucrarile care aveau prin proiecte menirea sa faca jonctiunea prin pasul Buzaului cu capatul celeilalte cai ferate – realizata cu peste 20 de ani mai inainte –, Buzau–Nehoias, s-au oprit, localnicii si in special brasovenii tot mai sperau sa ajunga la Galati sau la Constanta pe un drum feroviar mai scurt cu peste 100 km, nemaitrecand prin Ploiesti. Framantarile premergatoare celui de Al Doilea Razboi Mondial si apoi ranile lasate de acesta au facut insa ca speranta realizarii celei de a saptea traversari pe drum de fier a Carpatilor sa ramana neimplinita.

Dan Dragos Aldea

sursa: www.cfr.ro

Localitati infratite

Localitati infratite